Do not express the fear”, scrie pe un perete lângă lift la InterContinental. Semnează Viorel Păunescu.
De la dispăruta inscripţie din tramvaie, “Manipulantul nu vorbeşte cu călătorii”, n-am mai citit ceva atât de abisal.
Do not express the fear”, scrie pe un perete lângă lift la InterContinental. Semnează Viorel Păunescu.
De la dispăruta inscripţie din tramvaie, “Manipulantul nu vorbeşte cu călătorii”, n-am mai citit ceva atât de abisal.
Când au văzut cât de repede mi-am revenit după operaţie, medicii au spus că am făcut un miracol. A fost o operaţie grea, care durează în mod normal 40 de minute, dar care, în cazul meu a durat trei ore. Şi, totuşi, am ieşit din spital în mai puţin de o săptămână. Dar le-am spus medicilor: «Nu e nici un miracol, e doar pacea mea sufletească. Dacă puteam să fac miracole, credeţi că mai ajungeam să mă operez?»
A fost prima dată când s-a râs în plenul Adunării Parlamentare Europene, în timpul alocuţiunii celui de-al 14-lea Dalai Lama. S-a râs şi s-a aplaudat deopotrivă, iar între vorbitor şi cei prezenţi s-a înfiripat o complicitate ciudată, ca şi cum ne-am fi ferit de cineva, deşi nu ne urmărea nimeni.
O pistă pentru biciclete care măsoară 1700 de metri, a fost construită în Parcul Bazilescu din Sectorul 1 al Capitalei, în urma celei de-a treia ediții a Crosului Petrom, desfășurat în 21 septembrie a.c. Compania a promis construirea unui metru de pistă destinată bicicletelor pentru fiecare participant la cross. Pentru lungimea finală a pistei construite în Parcul Bazilescu, au alergat 1.678 de persoane.
După rotunjirea numărului alergătorilor în metri de pistă pentru bicicliști, a fost construită și o parcare pentru biciclete. Bicicliștii pot evita acum câteva intersecții aglomerate din cartierul Bucureștii Noi, traversând parcul prin locul special amenajat pentru ei.
Acu ceva vreme am primit un mail PR-istic de la o d-ră care s-a recomandat Andreea de la www.clockwise.ro. Am aruncat o privire pe site şi mi-a cam plăcut ce-am văzut. Dar m-am gândit că, dacă o să scriu, o să creadă lumea că am contract cu ei, m-am temut că o să deschid o cutie a Pandorei, mi-am zis că am şi alte lucruri mai bune de făcut etc.
Între timp, am văzut că Teo a îndrăznit, aşa că am prins şi eu curaj. Recunosc, m-a dat gata ceasul ăsta. Cum să nu scrii de el? Ziceţi şi voi…
[youtube_1]3ivOien1Zqk[/youtube_1]
Nepotu născut de ziua mediului, Vlăduţ Ioan, a făcut azi juma de an.
Se pregăteşte încă de pe acum să fie un bun ministru, aşa că deocamdată a făcut puţină chelie.
Să trăieşti!
Am făcut azi anticamera 20 de minute. I-am acordat gazdei mele 15 minute de la ora fixata pentru întâlnire (ajunsesem cu 5 minute mai devreme) ca să vină sau să trimită pe cineva să mă ia de la poartă. Când am ajuns, un gradat mi-a indicat din vârful buzelor să caut numele gazdei mele pe un InfoTouch şi apoi să-l sun.
“Bună ziua, Dragoş Bucurenci sunt, îl caut pe Xulescu.”
“Bună, Dragoş. Xulescu sunt.”
“Sunt jos la poartă. Mi s-a spus să te sun.”
“Da, sigur.”
“Ok, aştept.”
Am aşteptat 20 de minute, apoi am plecat. Asistenta gazdei mele a vorbit apoi cu o colegă de-a mea şi i-a explicat că a fost o problemă de comunicare. Că cel care urma să mă primească nu coboară niciodată să-şi preia invitaţii. Tot nu am înţeles de ce n-a trimis pe cineva să mă conducă, ştiut fiind că în instituţia unde-l vizitam nimeni nu intră neînsoţit.
La a 3-a conferinţă de leadership creativ organizată de Asociaţia Erudio (care, apropos, tocmai a împlinit 3 ani bătuţi pe muchie), Horia Patapievici a vorbit despre expresivitate.
Găsiţi aici un mic fragment video din expunerea sa.
[youtube_1]-b7qaSxuZUg[/youtube_1]
Dacă voluntarii din întreaga lume ar forma o ţară, s-ar clasa pe locul 9 în topul celor mai numeroase ţări de pe glob.
Azi e Ziua Internaţională a Voluntariatului. La mulţi ani!
Iar pentru cei dintre voi care vor să ştie cum ar arăta lumea fără voluntariat, faceţi aici un mic exerciţiu de imaginaţie.
A murit Constantin Ticu Dumitrescu. Se stinge o epoca…
Odihneasca-se in pace.