Cică acum vreo două secole, trăia în Moldova un boier mare, respectat şi iubit de toată lumea, Dumitrache Cantacuzino Paşcanu. El se iubea mult cu soaţa sa, coana Profiriţa. O problemă avea însă: nu aveau copii. Dar nu era mare supărare, că erau darnici şi omenoşi cu restul lumii. Aveau o mulţime de robi ţigani cu care se purtau omenos, iar pe cei mai răsăriţi îi luau pe lîngă casă. Aşa se face că Maria, o frumuseţe de ţigancă cu ochii negri, ajunse fată-n casă. Cum era obiceiul pe vremea aceea, picioarele de boier erau spălate şi masate seara. Se pare că Maria avea un talent special, că Profiriţa noastră a insistat să se ocupe ea şi de conu Dumitrache. Azi aşa, mîine la fel, Maria rămase grea.
Ţiganii lor
În nord, dealurile Siamului găzduiesc aşezările unor oameni mai tradiţionalişti şi mai săraci chiar şi …
Ipocritica românească
Pentru că a stârnit o groază de reacţii (ca să folosesc un eufemism), îmi face …
Răbdarea Comisarului
De mult nu am mai auzit un eurocrat vorbind în termeni atât de categorici. Viviane …
Leslie Hawke despre problema romilor în The Economist
As France and Romania play human ping-pong, hundreds of thousands of children are getting even …
Au uitat că suntem fii din popor
Subscriu (via Simona Tache) la opinia lui Alin Ionescu despre gluma francezilor care ne-a isterizat …
Petreanu despre chestiunea rromilor
Dacă, prin absurd, începând de azi toţi ţiganii analfabeţi ar merge la şcoală, abia peste …
Ţiganii, o problemă românească
Timp de cateva sute de ani au fost cumparati si vanduti, familiile lor au fost …
Cărtărescu despre Cioroianu
Cioroianu este un istoric competent, dar ca ministru de externe si-a depasit cu mult competentele. …