Nimic despre metrosexuali

„N-am fost niciodata un mare fan al cuvantului «metrosexual». De ce trebuie ca unui barbat ingrijit sa i se aplice o astfel de eticheta, care poarta nenumarate conotatii negative? De ce sa nu li se spuna pur si simplu «porci» tuturor grasanilor lenesi si neingrijiti, iar noi ceilalti sa ramanem pur si simplu «gentlemeni»?“

TaylorMCD, Men.Style.com Forum

De cand soru-mea s-a convertit la marxism-crestinism, am hotarat ca epoca “–ismelor” a virat in neconcludent si desuet. Stilurile de viata ne definesc astazi mai multumitor decat ideologiile, asa ca in locul vechiului dosar dilematic dedicat “–ismelor”, va propun o trecere in revista a stilurilor de viata masculine alfa–sexuale.

Folosirea acestor denumiri in contextul monden romanesc si pe hartia lucioasa tiparita se face inca timid si impiedicat, iar situatia seamana pe undeva cu bancul in care octogenara sotie a unui filatelist le dezvaluie prietenelor ei senile ca sotul ei este “sifilitic”.

Asadar, daca va intrebati de ce sunt compuse denumirile stilurilor de viata contemporane cu adjectivul «sexual» si regretati iarna «–ismelor» voastre, probabil ca faceti parte din tagma retrosexualilor, care reprezinta majoritatea covarsitoare si plictisitoare din Romania. Retrosexualul refuza cu obstinatie sa se preocupe de propria imagine si respinge categoric deviationismul metrosexual. In versiunea hardcore, retrosexualul bea coniac Unirea si crede ca barbatii care se penseaza sunt poponari.

Übersexualii incearca sa capitalizeze cuceririle epocii metrosexuale si sa mearga mai departe: «überii» arata bine si se imbraca bine, dar nu sunt obsedati numai de propria imagine. Implicarea ii defineste cel mai bine, spune Marian Salzman, tipa care a inventat termenul: daca metrosexualii citesc Vogue si Cosmo, übersexualii citesc The Economist si The New Yorker. Icon-ul miscarii este Bono, solistul U2 si artizanul campaniei Make poverty history. Übersexualul refuza sexualitatea ambigua si teoreticieni ca Salzman sustin ca avem de-a face cu revenirea masculului alfa heterosexual. Daca lucrurile stau asa, atunci ele stau trist. Daca ele nu descriu decat asteptarile inventatoarei cuvantului, atunci mai exista o speranta.

Intrebarea care pare sa-i macine cel mai des pe neofiti este cum distingem un retrosexual de un übersexual? Raspunsul ni l-a dat de mult poetul: dupa vorba, dupa port. Fata de metrosexualitate, übersexualitatea e reactiva. Fata de orice altceva, retrosexualitatea e nativa. Daca inventatorul metrosexualitatii, Mark Simpson, avea dreptate cand spunea ca metrosexualitatea este masculinitatea mediata, adica masculinitatea raportata la media, retrosexualitatea poate fi descrisa ca masculinitate imediata, primara, in vreme ce übersexualitatea incearca sa fie masculinitatea remediata, tertiara.

Ca sa iesim din acest rasfat pretios, va propun sa aruncam o privire asupra unui specimen si mai simpatic: tehnosexualul. In esenta tot un metrosexual, individul are compulsii de shopping si obsesii in legatura cu tot ce clipeste, nu naste pui vii si se poate numi gadget. Unul dintre prietenii mei tehnosexuali detine trei mobile, un Palm, un desktop PC, un iBook, un iMac si un iPod si le foloseste simultan pe cel putin doua dintre ele in orice moment al zilei. Cel mai simplu mod de a-i atrage atentia cand ne aflam fata in fata este sa-i dau un BUZZ!! pe messenger si apoi sa-i trimit un mesaj pe mobil, rugandu-l sa-si deschida YM-ul pe Palm daca si-a lasat Mac-ul sa descarce un film in alta camera.

Metrosexualul a fost candva definit simplist ca un barbat hetero care arata ca un barbat gay. Reactia in fata acestui schematism idiot a fost revolutia (sau confuzia, dupa retrosexuali) aparitiei pansexualilor, a celor care refuza sa califice experienta sexuala dupa criteriul hetero/homo/bi, dupa numarul partenerilor sau dupa practicile sexuale. Pansexualul nu are un comportament obsesiv-compulsiv legat de sex, este doar o persoana cu o sexualitate extrem de relaxata. In lumea metro-, efigia pansexualului este pornosexualul: cel caruia nu-i pasa ce orientare sexuala are. Daca in toamna anului trecut, revista Details (mica Biblie pentru metrosexuali) titra pornosexual pe coperta “Nu ne pasa daca credeti ca suntem gay”, in primavara coperta anunta cu litere si mai mari noua orientare pansexuala “E OK sa spui gay!”. Cred sincer ca din aceasta dilema nu mai puteti iesi.

(Dilema Veche, nr 118, 28 aprilie – 4 mai)

  1. Foarte interesanta segmentarea, insa probabil prea detaliata pentru omul grabit din noi. Am incercat sa trasnmit ca manga nu este egal cu anime si nici cu hentai, dar oamenilor le este mai usor sa spuna manga. Am incercat sa abordez similar sushi. Am renuntat nu deoarece ceilalti sunt grabiti, ci pentru ca utilizez, la randul meu, o colectie vasta de generalisme, etichete si stereotipuri. Sunt grabita; adopt aceasta tehnica de navigare rapida a amalgamului de informatii zilnice care imi permite sa inteleg metrosexual si sa nu-mi bat capul cu ubersexual pana nu va primi destule “hituri”.

  2. pacat ca in mediul romanesc metro si uber- sunt mai degraba niste cazuri izolate si retro- vor mai fi o vreme prioritari. Nu e de ajuns sa creasca nivelul de trai, ci sa se schimbe si mentalitatile referitor la ‘vanitate masculina”.

Leave a Reply