De aproape trei ani de cand lucrez pentru salvarea Deltei, aud acelasi refren: specialistii de mediu si autoritatile locale cunosc bine problemele, au mereu la indemana o lista de solutii, dar stiu cu aceeasi precizie de ce nici una dintre solutii nu functioneaza.

Cu totii sunt oameni priceputi, pe care ii anima dragostea fata de locul de bastina, dorul de natura sau pasiunea pentru stiinta. Si totusi, multe dintre procesele esentiale de insanatosire stagneaza.

Cormoranul, Uzlina, 3 februarie 2007

Gandirea logica, secventiala, a celor mai inteligenti dintre noi se impotmoleste uneori si da rateuri. Daca stii sa faci atunci un pas inapoi si sa incerci sa reconstruiesti problema intr-un fel cu totul nou, se poate intampla ca solutia sa ti se impuna cu o claritate nebanuita. Edward de Bono numeste genul acesta de abordare „gandire laterala”, si este ceea ce a incercat sa faca Asociatia „Salvati Delta – Academia Catavencu” cu problemele Deltei. Cu riscul de a contraria cateva „gulere albe”, o sa spun ca, in ciuda numelui pretentios, „gandirea laterala” nu e o inventie a lui de Bono.

In „Critica facultatii de judecare”, Kant spunea ca o intrebare prost pusa suscita in mintea ascultatorului o maniera gresita de a raspunde, oferind astfel spectacolul jalnic al unuia care mulge tapul, in timp ce altul ii tine ciurul. „Gandirea laterala” inseamna renuntarea la intrebarile prost puse.

Am selectat un grup de strategi si creativi din agentiile de publicitate si i-am imbarcat pe un think-tank, caruia i-am spus „Corabia Nebunilor”. Leo Burnett, GMP, 23, Mercury Promotions, Friends Advertisting, Cosmos Multimedia, Asociatia Oricum si Mobra Films ne-au oferit cu generozitate cei mai buni oameni ai lor, pe care i-am adus in Delta, la Uzlina, si i-am confruntat cu specialistii si cu autoritatile locale.

Le-am cerut tuturor sa ajunga la un limbaj comun si sa-si pastreze mintea limpede. Iar dupa ce am inventariat problemele, publicitarii au facut ce stiu ei mai bine: „brainstorming”.

Doru Mitrana de la Salvati Delta – AC

Pot sa va spun ca vantul care suiera pe balta a fost nimic pe langa furtuna de idei care s-a pornit atunci. Cu ajutorul colegilor de la Asociatie, am selectat un numar de zece idei, pe le-am articulat intr-un numar egal de proiecte care rezolva probleme punctuale ale Deltei. Aproape toate sunt abordari originale si nu ma indoiesc ca, puse in practica, vor functiona, pentru ca membrii think-tank-ului sunt oameni pragmatici, care se mai imbata uneori (riscurile meseriei), dar niciodata cu apa rece.

Leo Burnett credea ca spiritul creativ ar trebui sa fie cel putin la fel de important ca si banii pentru aceasta comunitate speciala formata din scriitori, artisti si profesionisti ai afacerilor. Interesul agentiilor care au raspuns apelului nostru si entuziasmul oamenilor care au gasit solutii noi la vechile probleme m-au convins ca o parte din acest spirit s-a pastrat intact si in publicitatea romaneasca.

Demonizarea unei industrii este la fel de pernicioasa ca si idealizarea banului, a creativitatii per se sau a publicitatii de dragul publicitatii. La Uzlina am descoperit ca este infinit mai rentabil sa convingi publicitatea sa lupte de partea cauzelor bune, decat sa te lupti cu publicitatea cauzelor murdare. Stiu bine ca, la Tulcea sau la Bucuresti, unii vor continua sa mulga tapul sau sa traga sturionul de coada, dar ma bucur ca, la Uzlina, i-am convins pe publicitari sa nu mai tina ciurul.

:: text: Evz