Timothy Garton Ash despre esecul capitalismului

Intr-un articol mai vechi din Los Angeles Times, Timothy Garton Ash, profesor la Oxford University si editorialist la The Guardian, se intreaba daca nu cumva Marx a avut dreptate cand a prezis ca si capitalismul isi va gasi sfarsitul in propriul succes. Mai jos cateva fragmente:

Will capitalism fall victim to its own success?

Karl Marx‘s solutions haven’t worked, but he was right about the global reach and potential unsustainability of capitalism.

WHAT is the elephant in all our rooms? The global triumph of capitalism. Democracy is fiercely disputed. Freedom is under threat, even in old democracies like Britain. Western supremacy is on the skids. But everyone does capitalism.

(…) Karl Marx is turning in his grave. Or perhaps not, because some of his writings eerily foreshadowed our era of globalized capitalism. His prescription failed, but his description was prescient. (…)

Does the lack of any clear ideological alternative mean that capitalism’s triumph is secure? Far from it. For a start, the history of capitalism hardly supports the view that it is an automatically self-correcting system. As George Soros (who should know) points out, global markets are now more than ever constantly out of equilibrium — and teetering on the edge of a larger disequilibrium. (…) And the bigger it gets, the harder it can fall. (…)

Then there is inequality. One feature of globalized capitalism seems to be that it rewards its high performers disproportionately. What will be the political effects of having a small group of super-rich people in China, Russia and India or other countries where the majority are super-poor? (…)

Above all, though, there is the inescapable dilemma that this planet cannot sustain 6.5 billion people living like today’s middle-class in its rich north. In just a few decades, we would use up fossil fuels that took about 400 million years to accrete — and change Earth’s climate as a result.

Sustainability may be a gray and boring word, but achieving it is the biggest single challenge to global capitalism today. However ingenious modern capitalists are in finding alternative technologies — and they will be very ingenious — somewhere down the line richer consumers will have to settle for less rather than ever more.

Marx thought capitalism would have a problem finding consumers for the goods that improving techniques of production enabled it to churn out. Instead, it has become expert in a new branch of manufacturing: the manufacture of desires. It’s that core logic of ever-expanding desires that is unsustainable on a global scale. But are we prepared to abandon it?

We may be happy to insulate our lofts, recycle our newspapers and bicycle to work, but are we ready to settle for less so others can have more? Am I? Are you?

Citeste tot articolul aici.

  1. Alex. Leo Serban

    Titlul folosit de Bucurenci este manipulator: ‘esecul capitalismului’ (sintagma data ca definind o stare de fapt) nu exista decit ca ipoteza – iar in textul lui Garton Ash orice ridicare a acestei posibilitati se face cu semne de-ntrebare… SO: it’s wishful thinking, dear! Deocamdata, un sfat pt cei atit de preocupati de ‘lumea a treia’ si cit de greu o duc unii-altii: STOP thinking about it! Inequality is bliss 😉

  2. Ash prezinta o ipoteza si, mai mult, merge pe o ipoteza care contrazice evolutia istorica (concept atat de drag lui Marx)a ultimului secol.

    Greseste si cand afirma ca nu exista alternativa: atat timp cat se discuta despre socialism, economiii semi-dirijate si altele asemenea exista alternative.

    Si mai greseste crezand ca ceea ce noi numim acum capitalism seamana cu ceea ce Marx numea atunci capitalism. Sunt elefanti foarte, foarte diferiti…

  3. Alex. Leo Serban

    Pt mormete: pai abia socialismul este ‘esecul capitalismului’! Cre k marquez a scos la un moment dat o perla de toata frumusetea: a zis k socialismul – cf lui marx – va triumfa acolo unde capitalismul e la apogeu :-))) Eu zis sa zica mersi ca a ‘triumfat’ (k un elefant umflat cu gaz) acolo unde s-a putut – in tari inca nedesprinse total de feudalism!
    Probabil ca dupa capitalism va veni altceva; dar sigur nu va fi socialism. Nici macar cu fatza umana.

  4. Acest interviu aduce in actualitate problemele capitalismului. Exista. Dar problemele unei societati egalitare sunt mult mai Mari. Egalitatea e opusul liberalismului. Daca nu exista liberalism, egalitatea e impusa cu forta. Omul nu e egal cu omul, indiferent cine incearca sa ne impuna asta. Atunci de ce as face eu ceva pentru cineva. Nu sunt sfant, sper ca socialistii nu cred asta. Din contra. Sunt egoist. Poate ca societatea capitalista se opune unei societati chibzuite, dar socialismul se opune firii umane. Si asta poate fi facuta doar prin forta. Va place China?

  5. Pentru Calin.
    Cind comunistii vorbesc despre egalitate, se refera la egalitatea de sanse. Nu iti iau din venit sau din averea ta numai ca sa o dea la altul astfel incit sa se egalizezse averile.
    Ti se pare normal sa nu ai acces la scolile performante pentru ca parintii tai nu au bani sa te inscrie?

  6. Alex. Leo Serban

    Pt anonimul de la 4.59: Ba este EXACT ce vor socialistii! Scopul lor este egalizarea – ceea ce francezii numesc “le nivellement pas le bas”, adica aducerea tuturor la nivelul de jos. De ex., dl Bucurenci – care ne gazduieste aici – sustine ca bogatii ar trebui sa plateasca un impozit progresiv pe venit, uitind ca filantropia este o decizie personala… Cit priveste “scolile performante” – si aici lucrurile sint rezolvabile in capitalism: cei cu adevarat “performanti” (dar saraci) primesc burse! Asa a fost si la noi in interbelic: copii de tarani au urmat studii serioase si au devenit savanti sau scriitori. Deci nu vad care e problema.

  7. Egalitate de sanse? Asta nu inseamna sa fie luata averea/influenta parintilor tai si implicit a ta? Un start egal nu poate exista daca nu exista familie. Te intreb: ai copii? Ai vrea sa fie egali cu altii? Exista si in capitalism egalitate de sanse. Dar pentru sanse trebuie sa lupti, nu sa le primesti de la stat. Daca iei totul pe tava dispare motorul evolutiei tehnologice/stiintifice/economice/sociale: competitia.

  8. Radu Umbreş

    ALS:
    De unde a aparut egalizarea in jos ca scop al socialistilor? Asa de egalizati in jos sunt norvegienii cu un sistem social destul de socialist ca sunt primii ca rank HDI. As dori si eu ca e.g. Romania sa se egalizeze asa de in jos.
    Povestea cu perioada interbelica este… o poveste. Un mic joc de glezne cu logica poate aduce un argument de genul “dar au fost si copii de tarani care au ajuns nustiuce”. Buuun… Cati? In ce proportie? In diabolica lume a statisticii exista un test numit chi-2 si o monstruozitate numita regresia logistica. Cele doua daravele iti arata ca mobilitatea sociala in Romania minunat-pitoresc-mirabolant interbelica era infima. Adica, imensa majoritate a indivizilor mosteneau pozitia de clasa a parintilor. Asta poate duce la doua ipoteze: ori unii sunt prosti si prostia se mosteneste genetic (dar asta este infirmata de catre exact cazul tau: UNII au reusit sa treaca bariere de clasa) sau structura sociala permite conservarea relatiilor de productie si proprietate.
    Iar despre bliss-ul inegalitatii… oare mai pot spune ceva? Imi doresc sa vad ce ai fi gandit daca te-ai fi nascut in Zabrauti sau in Republica Centrafricana. Imi doresc ce imi doresti tu mie si sa ti se intample tie.

    calin: “pentru sanse trebuie sa lupti, nu sa le primesti de la stat” e putin cam ilogic ce spui. Inseamna ca tu esti alergator la 100 de metri si vezi ca cel de langa tine pleaca cu cinci metri avans. Dar nu arbitrul trebuie sa se sesizeze, ci tu trebuie sa mergi la el si sa il tragi de maneca si sa ii arati ca “bai nene, dar nu am nici o sansa asa!”. Sper ca te refereai la egalitatea de rezultate. Alta mancare de peste oceanic.
    “Un start egal nu poate exista daca nu exista familie.” Egzact pe dos. Nu exista pentru ca exista familie. Bourdieu dixit, nu eu.
    Enough said.

    DB: felicitari pentru munca in Delta, mai putin pentru modul in care te misti prin marxism. E loc de mult mai bine.

  9. vlad ciobotaru

    sistemul asta capitalist era sa se prabuseasca complet in “martea neagra” din ’29. motivu? supraproductie. cum a rezolvat societatea capitalista problema asta? hiperproductie. Atunci se epuizase cererea. Destul de usor de rezolvat … am devenit niste consumatori compulsivi cu totii. insa acum incepem sa ramanem fara resurse. Curand nu o sa se mai puna problema daca suntem sau nu dispusi sa renuntam la o parte din confortul nostru in favoarea celor mai putini “norocosi”. Vom trebui sa dozam aceste resurse in asa fel incat sa supravietuim si din moment ce acest lucru nu se poate realiza eficient altfel decat centralizat, iar globalizarea se impune din ce in ce mai mult ca o necesitate, ipoteza asta a capitalismului infrant de propiul sau succes nu mi se mai pare chiar asa absurda.

  10. @Radu Umbres
    Asa te comporti fata de “tovarasii de drum”, il “umilesti” in public pe D Bucurenci, acuzindu-l ca “nu se misca bine prin marxism”?! Sau te-a cuprins invidia fata de “maretele lui infaptuiri” branding-personal-propagandistice si-ai vrea sa fii tu starostele junimii metro-marxiste, ai vrea sa-i iei locul, cind el saracu’, si-a tocit paralogismele marx-fetisiste pe sticlele televiziunilor si pe pupitrele radiourilor! Crezi ca epistola aia patetica din Dilema Veche, ajunge!? Ar trebui sa ne faci o ampla demonstratie a profunzimii marxismului tau, ar trebui sa secreti pe loc o “coincidentia oppositorium” si sa jonglezi cel putin 2 minute, stind in cumpana, cu 5 perechi de “teze si antiteze”. Mai tii minte sentinta aia gilgiitor de inteleapta cu care “l-ai dat pe spate” pe A Plesu?!…”Energia intelectuala formidabila a lui Marx a subminat claritatea si sistematizarea ideilor sale, ingreunindu-ne interpretarea a ceea ce este marxismul”…!! Tare, frate, o capodopera de sens, de logica, de clarviziune! Mi-e si jena sa strivesc asemenea perla. Probabil ca si lui Plesu i-a fost, poate ca a fost cuprins de compasiune la gindul dramei parintelui comunismului. Bietu’ Marx, cum a cazut el prada energumenului din el, cum si-a zavorit el tezele in formule cu neputinta de decriptat( evident doar pt imbecili ca Lenin, fiindca hemeneutii post-moderni precum Umbres ori Bucurenci, beneficiind de hermeneutica fractalilor a lui Culianu si mai ales de dezastrul creat de “interpretarea” lui Lenin, n-au nicio problema). De ce nu v-oti fi nimerit voi pe linga Lenin, sa-l dezamorsati cu interpretare aia zaharisita a lui Marx. Sa-i explicati ca “dictatura proletariatului” e o forma benigna de democratie directa (desi toata lumea stie ca Marx s-a referit si la dictatura romana si la cea iacobina ), ca expropierea din Manifest e doar o metafora, ca dispretul lui Marx fata de “fictiunea juridica” a “Declaratiei drepturilor omului si cetateanului” e doar o hiperbola, etc. Eu cred ca v-ar fi ascultat si-apoi v-ar fi convins ca ati interpretat gresit, pt ca, evident, “energia formidabila a lui Marx….v-a ingreunat interpretarea a ceea ce este Marx”!
    Ar trebui sa fii ,totusi, precaut cind sugerezi ca DB nu se misca bine prin marxism. Sa te misti bine prin marxism inseamna sa te misti tare anevoios prin judecata de bun simt, sa slobozesti cohorte de sofisme (e drept la 2 rinduri si cu briz-briz-uri maiestuase, ca tine, nu la 7 cuvinte si fara garnitura, ca Bucurenci) si sa invoci regulat “coincidentia oppositorum”.Prin urmare, DB asa stingaci cum se misca el prin marxism, ar putea sa fie mai recuperabil decit unii care se misca prea “natural”!

Leave a Reply