Vreau să stau şi eu aici

Unilever

Aşa arată un birou în noul sediu Unilever din Băneasa. Felul în care au amenajat spaţiul mi-a contrazis multe dintre prejudecăţile pe care le am despre corporaţii (şi am vreo câteva…). Da, Cosmin are dreptate, leadershipul e despre oameni…

La departamentul financiar, există un “colţ al îndrăgostiţilor” 🙂

  1. Tukusula Maomori

    “Aşa arată un birou în noul sediu Unilever din Băneasa. Felul în care au amenajat spaţiul mi-a contrazis multe dintre prejudecăţile pe care le am despre corporaţii (şi am vreo câteva…).”

    Dupa care:

    “Da, Cosmin are dreptate, leadershipul e despre oameni…”

    Bullshit bingoer & un Ciutacu mai cool

  2. Destul de original, cu accente “frantuzesti”. Imi aduce aminte de fotagrafiile de arhiva cu “micul Paris”. E genul de loc in care iti vine sa ceri un ceai si sa te pui la povesti cu cei de la departamentul financiar…
    Great job! 😉

  3. hahahaha, asta-i creativ?

    a, da si crezi ca sunt f luminati ca au colt pt indragostiti?
    mai degraba as spune ca-i o idee penibila si low

  4. Cred ca una din tendintele actuale apropos de secretele liderilor in dorinta de a-si fideliza angajatii este sa-i faca sa se simta “ca acasa” sau sa aiba senzatia ca spatiul in care lucreaza e foarte aproape de ceea ce viseaza sa aiba si in caminul lor. Cum foarte multi fug din aceste corporatii si incep sa lucreze “de acasa” sau ca free-lanceri, iata un exemplu de incercare de a “lipi”oamenii de birouri – cu siguranta acest loc e mai dragut amenajat decat casele multora…e o abordare care functioneaza si pe unii ii stimuleaza sa fie creativi.
    Eu personal, tot “de acasa” sunt mai creativa, am 100% drept de decizie asupra designului 🙂

  5. Eu cred ca e la mijloc o chestie din aia de marketing. Cineva cumpara influenta cuiva, nu vreau sa zic cu bani, influenta se poate cumpara, la intelectuali, si altfel… E de-ajuns sa-i faci sa se simta vinovati pentru cine-stie-ce…
    Si nu zic astea pentru ca biroul n-ar arata cool. Dar felul in care este prezentat poate fi analizat si asa: orice birou dragut ai vedea, ai scrie despre el si atit. Nu l-ai contextualiza, nu ti-ai cere scuze, dragut, ca pina acum ai crezut altceva despre corporatii… Adica nici nu ar trebui amintit unde e. Abia aceasta precizare este vinovata. De vinzare. Viral marketing. Influenta sociala.
    Si “vreau sa stau si eu aici” e cusuta cu ata alba. Nici un om normal la cap nu vrea sa stea intr-un birou, oricit de frumos ar fi el. Mai ales daca e liber, free lancer, plin de proiecte si idei si preocupari fata de mediu.

  6. @gadjodillo, oricât de liber, freelance si plin de proiecte aş fi, crede-mă că şi la Salvaţi Delta am lucrat într-un birou, şi la MaiMultVerde lucrez tot într-un birou. Şi nu sunt deloc mulţumit de halul în care arată. Nu e lipsă de timp sau neştiinţă. E doar lipsă de bani. Nu-mi vine să investesc acum în designul sediului când avem alte probleme de rezolvat. Dar m-aş muta şi mâine la Unilever dacă ne-ar da birouri întregii echipe pe gratis.

  7. Mobilierul alb are o multime de avantaje: cand este nou, exprima prospetime, prosperitate, optimism, putere. Suedezii folosesc aceasta culoare in birouri, sau in general culori deschise.
    Dar albul se patineaza repede, iar murdaria din atmosfera ataca albul cu prioritate, murdaria se vede mai usor pe fond alb.
    Am inteles mesajul, ai dreptate.
    Poate face Unilever un gest frumos. Iti doresc sa se intample!

  8. Mi se pare o idee foarte buna, chiar daca se bazeaza pe o iluzie caci biroul n-o sa fie niciodata o casa si in mod sigur acesta nu trebuie confundat cu o casa.
    Ar trebui sa se gandeasca cineva, undeva, candva sila felul in care arata scolile;12 ani petrecuti asa iti pot afecta viziunea asupra frumosului intr-un mod catastrofal, ca sa nu mai vorbim de relatiile dintre oameni care se formeaza intr-un spatiu cenusiu si ostil, si asta nu pentru ca scriu copiii cu carioca pe banca(!).Pentru vandalismul de felul asta exista solutie, si inca una foarte putin usturatoare: intr-o scoala dintr-un orasel cu cateva zeci de mii de locuitori din Slovenia – Idrija, am vazut cum pe fiecare banca era delimitata o banda pe care se putea scrie. Puteau scrie pe banci ce vroiau ei, doar sa se incadreze in spatiul ala. Si clasa arata bine.
    Si aprops de freelancer-i: o societate nu se bazeaza pe ei si nu trebuie sa se formeze cu ei ca unitate structurala. Ce-ar mai ramane din comunitate?
    All in all, n-are de ce sa fie de rau sa vii cu drag la serviciu/scoala.

Leave a Reply