Cea mai ciudată întrebare pe care o aud de când m-am apucat de programul de somn polifazic este
La ce-ţi trebuie mai mult timp?
Nu-mi trecuse prin minte că unor oameni le par mai degrabă un tip fără ocupaţie, cu timp berechet la dispoziţie, pe care nu mai ştie cum să-l omoare. Măi să fie…
Iti inteleg setea de timp. Am trecut si eu prin usoara disperare de a vedea ca nu imi ajunge. Dar, nu stiu cat de eficienta este metoda pe care incerci sa o aplici acum. Pana la urma cred ca marea stiinta este de fapt prioritizarea actiunilor si puterea de “a abandona” atunci cand lucrurile nu dau semne ca vor deveni semnificative, ci doar consumatoare de timp. Dar…cum sa inveti “stiinta asta”? Buna intrebare. :))
o întrebare de bun simţ, de altfel, câtă vreme timpul pe care îl câştigi e pe durata nopţii şi nu prea ai cu ce să ţi-l umpli, cum singur te-ai plâns (că pusul ochilor de pisică la roţi, spre exemplu, se poate face şi ziua). 🙂
Vroiam sa-mi manifest entuziasmul vis-a-vis de ceea ce faci tu, cred ca est printre putinii oameni care isi petrec timpul si altfel in afara de calculator(ma rog stiu ca aici exagerez si esti atasat de MCbook-ul tau) si munca sedentara- ca sa nu mai spun ca este si foarte util pentru intrega comunitate. Iti urez spor in tot ceea ce faci, te descurci in tot cazul admirabil. Ce face Vladut?
@ilia, un răspuns de bun simţ. timpul de noapte îl folosesc la calculator, orele acelea când nu sună niciun telefon şi nu intră nimeni peste tine în birou sunt mult mai productive decât cele din timpul zilei.
dar nopţile din prima săptămână nu le poţi petrece pe un scaun şi nici într-o încăpere pentru că rişti să adormi pe tine şi să ratezi experimentul. de aceea căutam activităţi în aer liber.
La ce iti trebuie timp….nu e vorba de cum pari tu, e vorba de ce aleg unii sa faca in viata.
Cand nu faci nimic, nu ai nevoie de timp. Atunci cand nimic din viata nu ti se pare cu adevarat important, nu iti trebuie decat cele 8 ore de munca pentru salariu, orele cu prietenii la bere pentru relaxare, ora de sex pentru descarcare si orele de TV pentru cultura. Nimic mai complicat, nimic stresant. Te trezesti, te duci la birou, te intorci, te plictisesti.
Ziua Cartitei reloaded.
foarte mulţumesc de explicaţie. doar că eu cred, mai degrabă, că domnia ta faci acest experiment ca o metodă de a ieşi din banal şi nu pentru că ai avea nevoie de timpul ăla ca de aer.
de bună seamă, s-ar putea să mă înşel dat fiind că am despre matale doar imaginea virtuală şi mediatică pe care ai lăsat-o la vedere şi care pare “lucrată”. no offense 🙂
Dragos, fatza de ilia, eu chiar cred ca ai nevoie de mai mult timp. Si te inteleg. Metodele pe care le aplici mi se par indoielnice. Dar, daca nu experimentam…nu avem cum sa ne intelegem pe noi mai bine.
🙂
Foarte tare blogul, felicitari…In legatura cu somnul polifazic, daca iti foloseste continua! Eu de exemplu experimentez acum SINCERITATEA RADICALA. E placut pe de o parte dar pe de alta parte…….Cand ma voi retrage in munti din cauza sinceritatii va anunt:))
astept sa povestesti despre pragul ala peste care tocmai ai trecut cu somnul polifazic… 🙂 pe mine chiar ma intereseaza, chiar daca nu-mi pot ascunde scepticismul.