Câştigătorii invitaţiilor la Enescu

oferite de Unicredit Ţiriac Bank sunt Vulupe (invitaţia pentru azi), Alexandra (invitaţia pentru vineri), Sebastiano (sâmbătă) şi Andra (duminică).

Le mulţumesc tuturor celor care au lăsat comentarii, m-a bucurat să văd aşa de mult entuziasm. Recunosc că m-au impresionat mai tare cei ale căror motivaţii aveau legătură cu ei şi care au cerut invitaţii în numele lor, dar au fost şi între celelalte comentarii destule care m-au făcut să zâmbesc. Mă bucur că am organizat acest mic concurs. Mulţumesc, Anca Nuţă! Mulţumesc, Unicredit Ţiriac!

Câştigătorii au primit detalii pe e-mail. Audiţie plăcută!

Vulupe
Daca tot am scris putin dupa ce am fost deja 2 seri in P-ta Festivalului, las si aici aceleasi randuri – cred mai mult in lucurile facute “la cald” decat in cele foarte elaborate:

“mergeti sa va bucurati sufletul

Asta seara, fara sa-mi fi planificat asta si poate cu atat mai bine, avand undeva in minte indemnul insistent al lui Tudor Chirila, am facut un ocol si pe seara m-am oprit in Piata Revolutiei la Festivalul George Enescu. A fost un moment de WOW cu litere cat mai mari. Greu de pus in cuvinte placerea si linistea pe care le poti simti la un astfel de concert. Va recomand, cu caldura, sa mergeti, macar pentru putin timp, macar pentru o seara, sa va bucurati sufletul cu ceea ce se intampla acolo. Cu muzica pura, cu leganare, cu plutire, cu visare – oamenii aia sunt niste samani ai notelor.

Atmosfera este superba, relaxata, fara fite si priviri lungi, foarte, foarte multi tineri – am vazut un cuplu care statea in spatele scaunelor, in picioare si dansau usor pe acordurile de pe scena – sublim. Imi pare rau ca nu am avut camera sa pot face poze dar in acelasi timp ma bucur – asa am putut savura linistit toata licoarea muzicala.

Mergeti, va rog, mergeti sa va spalati sufletul cu apa pura din izvorul muzicii.

PS – cat am stat acolo, am numarat 10 bicle plus a mea, 11 participanti la Festival veniti la pedale, in decurs de mai putin de 2 ore. Nu-i rau”

Si dupa ce si aseara am trait sentimente cel putin asemanatoare (la plecare mi-am sunat toti prietenii sa-i indemn la Festival) am simtit cu atat mai mult ca mi-as dori sa ma pot apropia de starile pe care tu si Tudor le tot impartasiti pe Twitter. Multumesc pentru sansa. Preferinta ar fi pentru Joi sau Vineri.

Alexandra
Motivatia mea e simpla ca o zi de weekend: am ascultat aseara concertul Filarmonicii Pitesti in Piata Festivalului si mi-ar placea sa ma delectez din nou cu muzica clasica, dar nefiltrata de boxe si neasezonata cu zgomotul bulevardului. Vineri mai mult decat joi, duminica mai mult decat sambata.

Sebastiano
cred ca sunt doi ani de cand planeta pamant mi se pare cea mai plictisitoare.
parca toate lucrurile au fost spuse. parca nimeni nu mai are nimic interesant de zis.
parca nu mai exista eroi, oameni care sa te inspire.
descoperi ca toti oamenii spre care te uitai in sus odinioara sunt banali si ei.
toata lumea e la fel, nu mai exista autenticitate, nimeni nu o cultiva. sunt doar turme.
nu mi s-a mai facut pielea de gaina de foarte mult timp.
nu am mai fost la un concert de muzica clasica de cand eram mic.
am auzit de festivalul enescu si cred ca lucrurile care se intampla acolo sunt grandioase.
vreau sa incerc sa mi se ridice parul pe mana. vreau la festival.
pot?

Andra
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu respir muzică, mănânc muzică şi gândesc muzică… cred că m-am născut pentru muzică şi îmi place să cânt singură în cămară (la pian mai exact) cum “se lăuda” Salinger că ar face dacă ar fi pianist… frumos… dar uneori uite că trebuie să-i asculţi şi pe ceilalţi, că poate cine ştie.. ajungi să cânţi mai mult, să simţi mai mult…

Aş vrea să văd şi eu “cămara” marilor muzicieni, unde se adună lumea înfometată de frumuseţe. De fapt, nu ştiu dacă vreau să-i deranjez, dar dacă mă invită ei… 🙂

copy/paste …

ps: enescu, duminica … sa-i ascult copilaria..

  1. frumoase comentarii, frumos concurs. celor care chiar nu pooot sa mearga , din motive ultra obiective (nu mai au 18 ani sa lase totul balta) nu le ramane decat sa li se ridice parul pe mana de necaz si sa spere ca la anu…

  2. Ralu, nici eu “nu mai am 18 ani sa las totul balta” ba chiar destul de mult peste, dar n-ai idee cu cata placere o voi face. Multumesc frumos Dragos, un superb mod de a-mi incepe ziua (chit ca mi s-au dat toate planurile peste cap 😀 )

Leave a Reply