Ieri pe la prânz m-am decis: îmi place gerul. Pentru că menţine zăpada în stare solidă, aşa că e mai puţină mizerie, mai puţină mocirlă, mai puţin maroniu. De ani de zile, nu m-am mai bucurat când ningea pentru că ştiam porcăria care avea să urmeze pe străzi, prin curţi şi pe trotuare. Dar aşa, criogenat, Bucureştiul e suportabil, ba chiar are şarm. Îmi aduce aminte de iernile copilăriei, pe care le reţin mai mult albe.
intr-adevar, iernile copilariei unora dintre noi erau mereu albe, stateam ore in sir in ger si ne jucam, ne duceam in casa, luam alte haine de schimb, ne dezmorteam putin si ieseam iar la joaca. era foarte frumos! acum prefer gheata de pe jos decat mocirla.
well i’ll have neither, thank u very much! La mocirla cizmele mele arata de parca am fost la arat cu ele, si pe ger zici ca i’m impersonating o gaina pe gheata (cu dat din ‘aripi’ cu tot).. and it seems ca o tine in ninsori pana la sf lui februarie. I can haz spring nao pls? Hyacinths included:D
Multumesc, Dragos.
Iernile copilariei imi amintesc si de starea aceea de bine care te face sa te bucuri de lucrurile marunte.
E frumos sa te bucuri de tot ceea ce ai.
Baltile de noroi fac parte din viata, depinde de noi cum sarim peste ele.
@Feo: Bine zis!
Ierni geroase, cu zapada iar noi ne zbenguiam fara frica de AH1N1 sau alti virusi “zoofili”.
Generatiile de acum sint tot timpul intepati cu diverse antibiotice si antivirale (iernile usoare nu mai au efect imunizator), iar viata anosta din fata calculatorului, acompaniata de vreo pizza sau vreo chestie de pe la fast food creaza niste “legume”.
Se anunta si mai frig pentru asta seara si maine seara,deci trebuie sa te pregatesti pentru tot ce e mai rau
Da..chiar nu ii itneleg pe colegii mei care se viata, ba ca e traficul greu, ba ca trebuie sa curete zapada..traficul e greu oricum, zapada o cureti 2 luni pe an, iar frumusetea ei e de 3 ori mai mare..Mie imi aminteste de cum ma trezea mama in fiecare an, iarna, prima oara cand ningea. Nu zicea nimic, doar ma ducea de mana la geam si imi arata cum ninge. Era genial, si eu eu as fi iesit in secunda 2 afara. Ar trebui sa ne propunem sa ne bucuram de lucrurile astea marutne mai des.
Bine un singur lcuru e adevarat, ca de zapada nu te poti bucura cu adevarat in oras, ci la munte/ provincie:)
Ca bine zicea “teo” … ierni fara A1H1N1. Parca m-am prostit pe fiecare an ce trece. Am ajuns sa-mi para rau cand ninge din belsug, pentru ca ma gandesc la nenorocitele de drumuri impracticabile … la cat de mult am nevoie de masina ca sa imi umplu portbagajul de la hypermaket … ooof.
may I just add ca imi pare mai degraba ca tanjim dupa copilarie, si cum priveam iernile cu zapada frumoasa de care ne bucuram la sanius cate o zi intreaga. Probabil ca parintii nostri atunci aveau si ei aceleasi ganduri ca noi acum: iar ne inzapezim, iar se circula prost, etc etc, dar pe noi nu ne afectau probleme astea, ca de aia eram copii:)
E frumos in Bucuresti cand ninge, cand ploua, cand e soare. E frumos si cand plec cu masina si ma astept sa stau in trafic 3 ore, dar ajung la destinatie in 2:30. E frumos si in zilele pe care le inchei socotind in cate mijloace de transport in comun m-am urcat (am ajuns la 9).
E frumos cand iti ies lucrurile bine si stii ca le poti face chiar un pic mai bine. Cand esti vesel si multumit. Probabil de-asta iernile copilariei sunt pline de farmec. Nu cred ca Bucuresti-ul era mai frumos pe atunci.