MaiMultVerde şi înaltul patronaj al ASR Principesei Margareta

• maimultverde

ASR Principesa Mostenitoare Margareta a RomanieiAsociaţia MaiMultVerde salută dorinţa ASR Principesa Moștenitoare Margareta a României de a respecta spiritul Statutului MaiMultVerde şi independenţa politică a organizaţiei. A fost o onoare să avem girul Alteţei Sale Regale la început de drum şi ne bucură să vedem că Familia Regală rămâne fidelă principiilor acestui parteneriat şi înţelege dorinţa MaiMultVerde de a păstra distanţa faţă de orice proces electoral.

Ieri, 8 aprilie, am primit de la Palatul Elisabeta urmatorul mesaj din partea ASR Principesa Moştenitoare Margareta a României:

Palatul Elisabeta

Către: Consiliul Director şi Board-ul Asociaţiei MaiMultVerde

Cunoscând Statutul Asociaţiei şi din respect pentru dorinţa membrilor fondatori de a nu se implica în niciun fel în consilierea ori susţinerea unor candidaţi în procesul electoral, precum şi de a păstra organizaţia la distanţa cuvenită faţă de acest proces, am hotărât de comun acord cu Consiliul Director al Asociaţiei să renunţ la înaltul patronaj pe care l-am acordat la înfiinţare.

Îmi exprim speranţa că Asociaţia va merge mai departe cu acelaşi succes de care s-a bucurat până acum.

Viitorul României ne preocupă în egală măsură şi vom lucra cu instrumente diferite pentru punerea în practică a aceleiaşi viziuni.

Margareta, Principesa României

:: declaraţia MaiMultVerde şi mesajul Palatului Elisabeta sunt disponibile aici

S-a redeschis Cicloteque

• biciclete • bucuresti • ecologie • maimultverde

MaiMultVerde, Unicredit Ţiriac Bank şi Universitatea din Bucureşti” au anunțat de 1 aprilie redeschiderea Cicloteque, centrul de închirieri de biciclete lansat la jumătatea anului trecut în București. Nu a fost păcăleală, centrul îi așteaptă cu porțile deschise pe toți cei pasionați de mersul pe bicicletă, în același loc (Bd. Kogălniceanu 36-46) și la aceleași tarife ca anul trecut.

De la lansarea din vara anului trecut, Cicloteque a pus pe două roți 2000 de utilizatori, dintre care 200 de abonați și 1800 de utilizatori de agrement, însumând 4,624 de ore circulate efectiv cu bicicleta și un credit de 14 tone CO2 eliberați din atmosfera poluată a capitalei.

Anul acesta, Cicloteque vă pune din nou la dispoziție bicicleta ca mijloc de transport urban alternativ. Toate informaţiile despre centru sunt disponibile pe pagina de web a proiectului: www.cicloteque.ro

Culmea competiţiei

• alte articole

Ce legătură există între plasmele din sufrageria românilor, şmecheria şi claxoanele din trafic, telefoanele de sute de euro şi certurile de la cozile de supermarket? Toate vorbesc despre obsesia românilor de a se lua la întrecere unii cu alţii.

EsquireAcum două decenii, să ai o proprietate pe Valea Prahovei însemna să ai o casă de vacanţă la munte, unde să poţi merge la sfârşit de săptămână sau de Sărbători fără să pierzi foarte mult timp pe drum. Astăzi, înseamnă să ai un escape montan de care te despart, în perioadele de vârf, între 6 şi 12 ore de mers cu maşina. Adică ceva ce poţi găsi cu uşurinţă în nenumărate alte locuri din România. Şi totuşi, preţurile proprietăţilor pe Valea Prahovei nu scad.

Un alt exemplu: o intersecţie în Bucureşti, la o oră de vârf. Pe direcţia celor care au verde a mai rămas o foarte mică fâşie pe care s-ar putea strecura cei care au acum roşu. Deşi cei cu verde văd limpede ca lumina zilei că nicio maşină nu se mişcă pe următorii 50 de metri, înaintează şi ocupă fâşia liberă. Intersecţia este acum blocată complet. Pe cele patru sensuri de mers mai circulă doar claxoanele.

Ceea ce este similar în aceste două studii de caz este un mecanism defect de raportare la scop. La prima vedere, pare că ne dorim o casă aflată la o depărtare rezonabilă de Bucureşti, în al doilea caz pare că vrem să traversăm mai repede intersecţia. Şi într-un caz şi în celălalt eşuăm în atingerea scopului: cumpărăm o casă aflată la o distanţă geografică rezonabilă, dar la o distanţă în trafic imposibilă, şi nu reuşim să traversăm mai repede intersecţia, ci doar să le încetinim drumul spre casă şi celor de pe sensul perpendicular.

Explicaţia acestui fenomen aparent iraţional este una cât se poate de raţională: pentru că nu realizarea unui scop personal ne mână pe noi în luptă, ci raportarea continuă la scopurile celorlalţi. Noi nu vrem doar să ne rezolvăm o problemă, vrem să fim siguri că nimeni nu şi-o rezolvă mai bine ca noi. Frica de a nu rămâne în urma celorlalţi şi senzaţia de siguranţă pe care ne-o produce vremelnica ocupare a locurilor din faţă – iată adevăratele motoare ale unei societăţi în care întrecerea primează în faţa a orice altceva.

Continue reading…

Lada de zestre

• elle

Am început acum ceva vreme, împreună cu sora mea, Simina, să săpăm în trecutul recent al familiei. Nişte documente făcute publice de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului în România ne-au făcut din nou curioşi în legătură cu un episod foarte puţin cunoscut din viaţa bunicului nostru patern.

În septembrie 1948 a fost arestat pentru implicarea într-o mişcare de rezistenţă militară. A cunoscut bătăile crunte din beciurile Securităţii craiovene, dar a negat totul şi ancheta nu l-a putut lega de celelalte grupuri de partizani. În august 1950 a fost condamnat la doi ani de puşcărie pentru “uneltire contra ordinii sociale”, din care a ispăşit aproape trei. A fost la Jilava, Aiud, Văcăreşti, Poarta Albă. Nu toţi camarazii lui au primit sentinţe la fel de “blânde”. Alţii au ieşit abia după 15 ani, iar alţii n-au mai ieşit niciodată.

Aşa arăta lumea pe care am pornit s-o cercetez împreună cu Simina. În adolescenţă, am citit amândoi foarte multă memorialistică de detenţie, dar miza e acum acum una personală, iar emoţia e mult mai puternică. Pe măsură ce Simina descoperă noi documente, fie că sunt amintiri ale celor care au supravieţuit, fie că sunt documente oficiale ale organelor de represiune, ne dăm tot mai bine seama că nu vom înţelege niciodată cu adevărat lumea acelor ani.

Continue reading…

Despre lăsarea în durerea sa

• cu stangu-n dreptu • maimultverde • mergi pe mana mea

Zice Doru Mitrana, directorul executiv de la MaiMultVerde, într-o prezentare făcută la conferinţa Akademics:

În economia de piaţă, rolul statului este acela de laissez-faire, de a lăsa lucrurile să se întâmple. La noi, not aparatul de stat a fost construit să nu lase nimic să ne întâmple independent. Şi din păcate, chiar şi astăzi, după 20 de ani de la căderea comunismului, aparatul este încă, în mare parte, în picioare. Ce-i drept, a intrat şi în cultura noastră termenul de laissez-faire dar are cu totul alt înţeles: la noi înseamnă ceva de genul: las-o aşa! sau lasă-mă să te las. Cred că pe undeva s-a strecurat o confuzie cu je m’en fiche. […]

La MaiMultVerde vedem cel mai clar aceste diferenţe atunci când propunem spre finanţare un proiect unei companii, “purtătoarea” culturii occidentale, respectiv unui organism de stat. Diferenţa este cea dintre cuvintele acum şi cândva. Dintre da şi mda.

Un exemplu: dacă în relaţia cu o companie ai cam o lună între prima propunere şi semnarea contractului, în relaţia cu un fond public – fie el al statului român fie al UE – procesul durează în jur de şase luni. Dacă o companie semnează contractul pe o sumă, poţi fi convins că aia e suma pe care o vei primi, dovedind că ai livrat ce ai promis. Singura dată când am solicitat bani de la un fond public am cerut 40.000 EURO, ni sau aprobat 20.000 şi la final am primit mai puţin de 10.000. La un asemenea grad de impredictibilitate e foarte greu sa faci ceva cu acea instituţie fără să îţi falimentezi propria iniţiativă.

Inima frântă a lui Vakulovski

• ars longa vita brevis

de Alexandru Vakulovski (2005)

Sunt român. cu o mică precizare. basarabean. de multe
ori sunt întrebat: eşti român sau basarabean? prima
oară râzi, a doua oară râzi, apoi începe să te sece.

sunt român, în pula mea, cam aşa ceva.

trăiesc în România. în fiecare an trebuie să merg la
poliţie să-mi vizitez legitimaţia de şedere temporară.
mi se dă cu degetul în cap şi mi se spune de fiecare
dată: străin, străin, străin. străin, blea. şi am
început să mă simt străin.

Continue reading…

De departe bărbat

• ars longa vita brevis • mergi pe mana mea

Păşesc însoţit de zgomotul ascuţit de parchet vechi. Intru din dormitor în camera de zi şi de-acolo în bucătărie, trecând printr-un hol comun. De obicei m-ar fi izbit un miros de cafea şi ochiuri, amestecat cu fum de ţigară, într-un buchet olfactiv care m-ar fi trezit de-a binelea. Dar Oana stă sprijinită de perete, cu mâna în care ţine ţigara îndreptată graţios spre geam. „Dulcică, tu dormi şi ne-au tăiat gazele!” Mă prefac îngrijorat.

Mai fusesem cu alte fete, dar Oana era o femeie în toată firea. Doar ce împlinise 32 de ani la începutul verii. Eu urma să împlinesc 19 peste câteva săptămâni, la sfârşitul lui iulie.

Matei e fashion editor la GQ şi învaţă jurnalismul narativ la cursul lui Cristi Lupşa. În timpul cursului, studenţii scriu o poveste care ţine de istoria personală, aşa că textul final e undeva între literatură, psihologie şi arheologie (ba e jurnalism, mă tem ca va ricoşa Cristi). Matei a avut ideea să publice toate cele patru drafturi pe blog (unu, doi, trei şi patru), aşa că am putut să urmăresc naşterea textului in vivo.

Recunosc că, pe undeva, mă roade invidia: n-am avut încă timp să merg la cursul lui Lupşa, deşi l-am recomandat multor prieteni, şi n-am scris în viaţa vieţilor mele 4 drafturi înainte să public un text. E o disciplină pe care deocamdată o admir de la distanţă. Respect!

Răspuns la SOS

• rendez vous • societate civila • voluntariat

La dezbaterea ”Tinerii propun viziunea României asupra lumii”, organizată de MAE şi UNDP vineri, 10 aprilie, între orele 10:00 – 12:00 la sediul MAE din Aleea Alexandru, nr.31, voi vorbi despre implicarea României în dezvoltarea internaţională şi rolul tinerilor voluntari în acordarea asistenţei pentru statele mai puţin dezvoltate.

În cadrul dezbaterii, MAE va da publicităţii un sondaj de opinie asupra percepţiei românilor în legatură cu implicarea României în dezvoltarea internaţională şi va prezenta cinci campanii autohtone de conştientizare şi strângere de fonduri  pentru combaterea sărăciei în lume. Sondajul a fost lansat de MAE şi UNDP în contextul în care România a devenit stat donator de asistenţă oficială pentru ţarile mai puțin dezvoltate, odată cu primirea statutului de membră UE.

La discuții vor participa Doru Costea, Secretar de Stat pentru Afaceri Globale, MAE, Jan Sorensen, Reprezentant Rezident PNUD România, Mihaela Rutjens, Şef Birou Divizia Asistenţă pentru Dezvoltare  MAE, Viorel Micescu, Director Executiv CENTRAS, şi alţi lideri ai noii generaţii de tineri români implicaţi în dezvoltarea internaţională.