Nu sunt o fire credincioasă, dar sunt interesat de fenomenul religios, în special de câteva dintre instituţiile sale. Una dintre cele mai importante este postul. În cele ce urmează am să mă refer la postul creştin ortodox, pentru că mi-e cel mai la îndemână.

Toată lumea e de acord că scopul acestui exerciţiu de temperare alimentară este purificarea, deopotrivă fizică şi sufletească. Să le luăm pe rând.

Dacă ne raportăm la o dietă de până acum 100 de ani, sigur că postul avea un rol benefic pentru organism, pentru că înlocuia excesul de grăsimi nesănătoase cu fibre şi nutrienţi adevăraţi proveniţi din legume proaspete sau conservate natural, cereale netratate şi neprocesate, nuci, seminţe şi, uneori, fructe.

Astăzi, de cele mai multe ori când văd ce mănâncă prietenii mei care postesc îmi vine să râd. Neobişnuiţi cu o dietă adevărată de vegani sau măcar vegetarieni, străini, carevasăzică, de preţiosul sparanghel şi de proletara conopidă sau neştiind unde să le găsească la îndemână, înfulecă, bieţii de ei, toate sticksurile, chipsurile şi chixurile alimentare, pline de E-uri şi lipsite de orice valoare nutritivă.