Azi am primit un vizitator la birou. Îl cheamă Olaf Souris Kefir, e cel mai bun prieten al lui Ioan, colegul meu de la Comunicare, şi mi-a adus aminte de o melodie preferată de Andrieş. Când eram mic, mi-o puneau ai mei la pick-up înainte de culcare. N-am mai ascultat-o de mult:
Olafff, sobolanul razgaiat!!
hahaa, 4, 6, 11. le selectasi :))
frumoasa piesa, dragut si Olaf, arata interesant.
hmm, totusi n as avea curaj sa-l ating desi colegele mele imi spun ca ariciul si veveverita sunt din aceeasi familie de sobolani… totusi imi par altfel, usor de atins 🙂
sper ca l-ati distrat la birou azi
Din toate cantecele lui Andries, eu il ador pe acesta:
http://www.youtube.com/watch?v=yaUwrIyKiNk
Mi se pare foarte fumos ca exista oameni care accepta si aceste animalute absolut adorabile si mai inteligente decat multe altele.
Suri a facut mult bine si datorita lui multi “fratiori” ai lui au fost adoptati.
hehe ce nume de turc! sau aşa sună. tare că nu e nici negru, nici alb. he looks qte 🙂
ce simpatic e 🙂
El este clar soricelul bine-dispus 🙂
e un scumpel Olaf, chiar mi a dus zambetul pe buze articolul tau Dragos 🙂
apropo de copilarie, un cantec dragut dupa un desen animat f dragut si educativ http://www.youtube.com/watch?v=F6gw56-tcHk
Incantator, atat cantecelul cat si micutul Olaf…nu te-am mai vazut (citit) facand referire la animale pana acum, personal sunt o mare iubitoare si ma bucur sa vad ca iti manifesti simpatia fata de unul din ele.
Felicitari pentru blog si postari!
Multumesc pentru postarea cu Olaf care este… cuceritor!:)
Ce-ti sopteste la ureche?
:)Mihaela