Câştigătoarea unuia dintre cele două CD-uri cu Sam Haywood interpretând lucrări de Chopin la pianul care a aparţinut chiar compozitorului este Suz:
Anul trecut am ajuns pentru prima oara in Paris, si pentru ca imi place sa ma plimb (ziua) prin cimitire, am ajuns in Père Lachaise. M-am uitat pe harta cu celebritati, si mi-am insemnat ce vroiam sa vizitez: Enescu, Balzac, Molière, Chopin, Modigliani… Oameni care inca traiesc printre noi prin operele lor. Dupa primele morminte, mi-am dat seama ca unii traiesc DOAR prin opere. Altii mai au si o urma de amintire fizica, daca pot sa-i spun asa, cum ar fi garoafa rosie de pe mormantul lui Enescu, si o moneda de 10 bani pusa cu stema Romaniei in sus. Chopin insa traia. Era greu sa treci pe langa mormantul lui fara sa-l observi, pentru ca inundatia de flori de acolo iesea clar in evidenta… Mi-a parut bine sa vad ca nu e iubit doar in salile de concerte. Cred ca zambea si el uitandu-se la noi.
Dragă Suz, mi-aduc şi eu aminte de vizita la Père Lachaise, il y a 15 ans. Şi mie mi-a atras atunci atenţia mormântul lui Chopin, plin de flori. Am fost curios să aflu dacă avusese loc o aniversare şi mi s-a spus că ambasada Poloniei la Paris are grijă ca pe mormântul lui “Chopinska” să fie mereu flori. Când am trecut, în aceeaşi zi, pe lângă mormântul lui Enescu, singura floare era cea pe care o adusesem cu mine.