M-am trezit prea de luni dimineaţă în săptămâna asta şi am căzut singur în ea. Singura veste bună pe care am primit-o e că a apărut un nou medicament pentru renunţarea la fumat (Champix, mai bun, zic studiile, decât Zyban-ul). Ieri am zâmbit auzind o zicere de la Donald via Miruna:
Frate, nu e combinaţie cu bicla în Europa. Prea multe reguli, prea multă disciplină. E mai tare în România, e cu adrenalină, nu te plictiseşti niciodată!
…sa incepem cu champix si dupa aia ne urcam pe bicle sau invers?
Felicitari pentru articolul din The One! Betty Friedan ar fi mandra de tine…I know I am! 🙂
E foarte bine ca citesc bloguri ca mai invat si eu ceva nou. Azi e luni. Foarte bine. Maine nu scrie nimic, ca ma prind eu ca e marti, dar pe miercuri mai scrie un post in care sami spui ca e miercuri. Nu zic ca o sa uit, dar in caz ca uit. Si oricum, ce te costa, ca hartia electronica suporta orice.
da…da!si apropo de articolul din “the one”…il citeam in dupa-amiaza asta in tren, iar un nene (plictisit de rubrica”politica sportiva” din ziarul dumnealui) dupa ce in prealabil isi drege glasul pentru a fi mult mai sigur de succesul personal, imi cere cu o amabilitate rara, revista din bratele-mi pentru a trece in revista parerea “barbatilor din bucuresti despre femei”. Brusc in momentul respectiv mi-a rasarit in minte o intrebare de care nu pot sa scap sub nici o forma. Care este pozitia misoginilor fata de barbatii care iubesc femeile si invers…ca doar prietenul este dusmanul dusmanului.