The deal

January 17, 2009 • Uncategorized

Am trecut pe la ai mei şi am prins la televizor un film din anii ’90 cu Anthony Hopkins, Shadowlands. E despre ultima parte a vieţii lui C. S. Lewis (“Jack” pentru apropiaţi), care s-a îndrăgostit de o scriitoare americană mai tânără decât el, Joy Davidman. S-au căsătorit, dar Joy a murit de cancer osos 4 ani mai târziu. Un fel de “Love story”, dar inspirat din realitate.

Mi-a rămas în memorie o replică pe care care Joy i-o spune lui Jack într-un moment de bucurie şi pe care el şi-o aduce aminte după moartea ei:

Twice in life I’ve been given the choice: as a boy and as a man. The boy chose safety, the man chooses suffering. The pain now is part of the happiness then. That’s the deal.

Bărbierul din Cetera

January 16, 2009 • Uncategorized

Pur şi simplu trebuie să ascultaţi asta. Acordaţi-vă 4 minute, daţi-i afară pe ceilalţi din cameră, puneţi-vă căştile (nu merge fără căşti, în nici un caz cu difuzoare), daţi “Play” şi închideţi ochii. E foarte relaxant…

[audio:Barbershop.mp3]

Dacă vreţi să ştiţi cum se face, e vorba despre algoritmul Cetera, dezvoltat de Starkey Labs pentru persoanele cu dizabilităţi auditive. Detalii aici şi aici.

Eu visez deja nişte aplicaţii deloc ortodoxe ale algoritmului ăsta, Doamne iartă-mă. Vouă ce idei vă vin?

Distilat de Infern

January 15, 2009 • mergi pe mana mea

Citiţi acest fragment dintr-un destin frânt la sfârşitul anilor ’50:

Deţinuta a fost găsită vinovată pentru săvârşirea infracţiunii de “discuţii duşmănoase împ[otriva] Reg[imului] R[epublicii] P[opulare] R[omânia]” şi a fost condamnată la “18 ani T[emniţă] G[rea]”.

Este un extras din fişa matricolă penală a Ecaterinei Bălăcioiu Lovinescu, soţia lui Eugen Lovinescu şi mama Monicăi Lovinescu. Avea 71 de ani când a fost condamnată. A murit doi ani mai târziu, după ce a fost supusă unui regim sistematic de exterminare.

In CSR we trust

January 15, 2009 • CSR

Pentru prima oară, Comisia Europeană a inclus în European Competitiveness Report o analiză despre importanța CSR-ului pe piața concurențială comunitară.

“CSR is an undeniable must to cope with bad times“

spune Günter Verheugen, vicepreşedintele Comisiei Europene şi comisarul pentru industrie, într-un interviu pentru CSR Europe.

Dacă nu mi-ar fi frică

January 14, 2009 • ars longa vita brevis • la vita e bella

Dacă nu mi-ar fi frică,
Aş petrece mai mult timp pe balcon,
Aş purta fustă sau măcar catifea,
Mi-aş cumpăra pantofi cu toc,
Aş umbla singură, noaptea, pe străzile Bucureştiului,
Aş face bungee jumping şi scuba diving. Pe rând, dacă se poate.
Şi m-aş lăsa de fumat.

Apoi,
Aş intra în vorbă cu oricine, oricând, oricum,
Aş spune adevărul şi aş înfrunta consecinţele,
Aş iubi curajos, până la capăt.
Aş da-o în bară.

Simpatic scenariu

January 14, 2009 • mofturi

[youtube_1]FFZjGTm4lOg[/youtube_1]

:: via Lorelei

Destul

January 14, 2009 • Uncategorized

Dacă vrei să te alături celor aproape jumătate de milion de oameni care au semnat pentru încetarea măcelului din Gaza, o poţi face aici.

Joia trecută, George Bush a împiedicat adoptarea de către Naţiunile Unite a unei rezoluţii de încetare a focului, iar acum peste 1000 de oameni şi-au pierdut deja viaţa. Bătălia se mută acum în oraşe – peste 1 milion şi jumătate de civili sunt lipsiţi de hrană, medicamente şi apă. Graniţele sunt închise, jurnaliştii nu sunt lăsaţi să intre, civilii disperaţi nu sunt lăsaţi să plece.

Obamicon

January 14, 2009 • mofturi

:: create cu Obamicon.me
:: via ascrie.org (tot aici găseşti şi povestea obamicon-urilor)

Prost nu era, dar nu era nici Marx

January 12, 2009 • Uncategorized

Am primit şi eu pe mail acest extras atribuit lui Marx:

Owners of capital will stimulate working class to buy more and more of expensive goods, houses and technology, pushing them to take more and more expensive credits, until their their debt becomes unbearable. The unpaid debt will lead to bankruptcy of banks which will have to be nationalized and State will have to take the road which will eventually lead to communism.

[Karl Marx, 1867]

Spovedania unui timid

January 11, 2009 • elle

Întotdeauna am fost fascinat de oamenii “cu calităţi sociale”. Cei care pot să converseze cu oricine, care-şi aduc aminte din primul moment unde te-au văzut ultima oară şi cum îl cheamă pe câinele tău, care pot întrerupe o conversaţie pentru a se introduce singuri unui necunoscut, care nu se simt singheri la o petrecere unde nu cunosc pe nimeni, cei despre care noi toţi ceilalţi credem că există şi pe care-i bănuiesc că sunt doar o invenţie a timidului care roşeşte în fiecare dintre noi.